Concediul de creștere a copilului: durată, stagiu, drepturi

Concediul de creștere durează până la 2 ani ai copilului și se acordă dacă ai avut venituri 12 luni în ultimii 2 ani. Află cum se împarte între părinți și ce drepturi ai la locul de muncă.

Părinți acasă cu bebelușul în timpul concediului de creștere a copilului

Concediul de creștere a copilului durează până când copilul împlinește 2 ani (3 ani dacă are handicap) și îl poate lua oricare dintre părinți, dacă a avut venituri cel puțin 12 luni în ultimii 2 ani înainte de naștere. Pe durata lui primești indemnizație lunară, contractul de muncă este suspendat, iar angajatorul nu te poate concedia. Iată regulile principale, pe scurt și explicat.

Pe scurt

  • Durată: până la 2 ani ai copilului, respectiv 3 ani pentru copilul cu handicap.
  • Stagiu: minimum 12 luni cu venituri supuse impozitului (sau perioade asimilate) în ultimii 2 ani înainte de naștere.
  • Dacă ambii părinți au dreptul, cel puțin 2 luni le ia obligatoriu celălalt părinte; altfel se pierd.
  • Concediul începe de regulă după concediul de maternitate, care include minimum 42 de zile după naștere.
  • Pe durata concediului și a stimulentului de inserție, concedierea este interzisă (cu excepții limitate).

Cât durează concediul de creștere a copilului

Conform OUG nr. 111/2010, concediul se acordă până la data la care copilul împlinește 2 ani. Pentru copilul cu handicap, durata este de 3 ani. Dacă în aceeași perioadă se suprapun două situații care dau drept la concediu (de exemplu, un al doilea copil născut înainte ca primul să împlinească 2 ani), durata concediului se prelungește, dar se plătește o singură indemnizație.

Pentru mamă, concediul de creștere vine în continuarea concediului de maternitate. Legea cere ca după naștere să existe cel puțin 42 de zile de concediu de lăuzie, așa că mama nu poate intra direct în concediu de creștere din ziua nașterii. Tatăl poate începe concediul de creștere după ce se încheie concediul de lăuzie al mamei.

Stagiul: cine are dreptul la concediu plătit

Ai dreptul la concediu și indemnizație dacă, în ultimii 2 ani dinaintea nașterii copilului, ai avut cel puțin 12 luni de venituri supuse impozitului: salariu, venituri din activități independente (PFA, II), agricole, drepturi de autor și altele. Cele 12 luni nu trebuie să fie consecutive.

Legea recunoaște și perioade asimilate, care se adună la cele cu venit. Printre ele:

  • perioada în care ai primit indemnizație de șomaj;
  • concediul medical plătit (cu excepția celui prenatal din aceeași sarcină);
  • un concediu de creștere anterior, pentru alt copil;
  • studiile la zi (liceu, facultate, master, doctorat) și 60 de zile după absolvire;
  • perioada în care ți-ai însoțit soțul sau soția trimis(ă) în misiune permanentă în străinătate;
  • perioadele lucrate în alt stat din UE sau SEE, care se cumulează conform regulamentelor europene.

Un exemplu simplu: dacă te-ai angajat în martie 2025 și copilul se naște în aprilie 2026, ai 13 luni de salariu în ultimii 2 ani dinaintea nașterii, deci îndeplinești condiția. Dacă te-ai angajat abia în septembrie 2025, ai doar 7 luni de salariu și ai nevoie de perioade asimilate (de exemplu, șomaj sau studii la zi) care să completeze diferența.

În plus, trebuie să ai domiciliul sau reședința în România și să locuiești cu copilul și să îl îngrijești. Dacă nu bifezi stagiul, vezi ce opțiuni ai în ghidul indemnizație dacă nu ai lucrat.

Cele 2 luni ale celuilalt părinte

Din 19 septembrie 2023, regula s-a schimbat: dacă ambii părinți îndeplinesc condițiile, cel puțin 2 luni din concediul de creștere trebuie luate de părintele care nu a cerut inițial concediul (de obicei, tatăl). Dacă acesta nu le cere, cele 2 luni nu pot fi luate de celălalt părinte, iar concediul plătit se scurtează corespunzător.

Pentru perioada respectivă, părintele care a ieșit din concediu are două variante: își reia activitatea sau ia concediu fără plată, perioadă care contează ca perioadă asimilată. Regula nu se aplică dacă doar unul dintre părinți îndeplinește condițiile de stagiu; atunci el poate lua tot concediul.

Bani pe durata concediului

Pe durata concediului primești indemnizația lunară de creștere: 85% din venitul net mediu din ultimele 12 luni, între 1.651 și 8.500 de lei, din care se reține CASS de 10% din august 2025. Calculul complet, cu exemple și estimarea sumei tale, este în ghidul despre indemnizația de creștere a copilului.

Poți avea venituri mici în timpul concediului fără să pierzi indemnizația, cât timp venitul net din activități nu depășește de 8 ori cuantumul minim al indemnizației într-un an calendaristic. Dacă depășești pragul, plata se suspendă.

Drepturile tale la locul de muncă

  • Contractul de muncă se suspendă pe durata concediului; nu lucrezi și nu primești salariu, dar postul tău se păstrează.
  • Interdicția de concediere: pe durata concediului de creștere și pe perioada în care primești stimulentul de inserție, angajatorul nu te poate concedia, cu excepția reorganizării judiciare sau a falimentului.
  • Anunțarea angajatorului: comunică-i în scris cu cel puțin 10 zile înainte de încheierea concediului de maternitate că intri în concediu de creștere.
  • Revenirea mai devreme: poți reveni la muncă înainte de final. Indemnizația se oprește, dar primești stimulentul de inserție: 1.500 de lei pe lună dacă revii înainte ca copilul să împlinească 6 luni, respectiv 650 de lei dacă revii după.

Concediul paternal, separat de concediul de creștere

Tatăl are dreptul și la un concediu paternal de 10 zile lucrătoare, plătit de angajator, de luat în primele 8 săptămâni de la naștere. Dacă a urmat un curs de puericultură, concediul crește cu încă 5 zile lucrătoare. Concediul paternal este reglementat separat și se cere angajatorului, nu la primărie.

Pași concreți, de la naștere la decizie

  1. Depui dosarul de alocație la primărie (îl poți face imediat după naștere).
  2. Ceri angajatorului adeverința de venituri și anunți intrarea în concediu de creștere, cu cel puțin 10 zile înainte de finalul maternității.
  3. Primești decizia de suspendare a contractului.
  4. Depui dosarul de indemnizație la primărie în cel mult 60 de zile lucrătoare de la finalul concediului de maternitate. Lista completă: acte necesare pentru indemnizația de creștere.
  5. AJPIS emite decizia, iar plata vine lunar, pentru luna anterioară.

Întrebări frecvente

Pot lua concediu de creștere doar 1 an?

Concediul se acordă până la 2 ani ai copilului, dar nu ești obligat să stai acasă toată perioada. Dacă revii mai devreme, concediul se încheie, iar tu poți primi stimulentul de inserție în locul indemnizației.

Pot avea venituri ca PFA sau colaborator în timpul concediului?

Da, în limita pragului legal: venitul net anual din aceste activități nu trebuie să depășească de 8 ori cuantumul minim al indemnizației. Ține evidența veniturilor pe an calendaristic, iar dacă te apropii de prag, anunță primăria în 15 zile lucrătoare de la schimbare.

Pot alterna concediul cu partenerul?

Da. Părinții își pot împărți concediul pe perioade, cu condiția ca celălalt părinte să ia cel puțin 2 luni, dacă are și el dreptul.

Ce se întâmplă dacă rămân însărcinată în timpul concediului de creștere?

Ai dreptul la concediu de maternitate pentru noul copil, iar concediul de creștere se prelungește, dar se plătește o singură indemnizație la un moment dat. Pentru detalii pe cazul tău, întreabă la AJPIS.

Informații verificate la data de 6 noiembrie 2026.

Andrei Popa

Despre autor

Andrei Popa

Răspunde de rubrica Bani și Drepturi: alocații, indemnizații, concedii și acte pentru copil. Verifică sumele și procedurile la sursele oficiale (AJPIS, ANPIS, ANAF) și actualizează articolele când se schimbă legea.